1Vedenia pe care a văzut-o Avacum proorocul.
2Până când, Doamne, voi striga fără ca să mă asculți și voi ridica glasul meu către Tine din pricina silniciei, fără ca Tu să mă izbăvești?
3Pentru ce Tu mă lași să văd nedreptatea și privești apăsarea? Prăpădul și silnicia sînt în fața mea, certuri și gâlcevi se iscă!
4Pentru aceasta, legea nu are nici o tărie și dreptatea nu se arată niciodată; cel nelegiuit biruie pe cel drept, iar judecata iese strâmbă.
5Aruncați privirea printre popoare, fiți cu băgare de seamă și înspăimântați-vă, căci se săvârșește în vremea voastră un lucru pe care voi nu l-ați crede, dacă l-ar povesti cineva!
6Iată Eu stârnesc pe Caldei, neam amarnic și iute, care cutreieră ținuturi necuprinse, ca să pună stăpânire pe locuințe care nu sînt ale lui.
7El este năpraznic și înfricoșător. Puterea lui face dreptul lui, strălucirea lui.
8Mai iuți decât leoparzii sînt caii lui și mai mușcători decât lupii de seară. Călăreții lui se avântă, de departe, vin și zboară, ca vulturul grăbit să sfâșie prada.
9Tot neamul acesta vine ca să săvârșească silnicie; spaima merge înaintea lui și robii îi adună laolaltă ca nisipul.
10El își bate joc de regi și râde de căpetenii. El își bate joc de toate întăriturile, căci ridică în jurul lor valuri de pământ, și le cuprinde.
11Pe urmă furtuna s-a întors și a trecut; el se face vinovat. Se încrede în tăria lui; iată dumnezeul lui!
12Nu ești Tu, oare, din străvechile vremuri, Domnul Dumnezeul meu, Sfântul meu? Tu, Care nu poți muri! Tu, Doamne, ai rânduit acest popor spre dreptate și pe stâncă Tu l-ai întărit, ca să săvârșească drepte rânduieli.
13Ochii Tăi sînt prea curați ca să vadă răul, Tu nu poți privi apăsarea. Pentru ce ai privi Tu, oare, pe cei vicleni și ai tăcea, când cel nelegiuit sfâșie pe unul mai drept decât el?
14Tu socotești pe oameni ca pe peștii mării și ca pe târâtoarele care n-au stăpân?
15El îi scoate pe toți cu undița, îi trage în mreaja sa și ii adună pe toți în năvodul său. Pentru aceasta se bucură și se veselește.
16Drept aceea el aduce jertfă mrejei sale și tămâieri năvodului său, căci cu ajutorul lor partea lui este grasă și mîncărurile lui mai sățioase.
17Oare își va deșerta el într-una mreaja și va junghia fără milă popoarele?