1În luna a douăsprezecea, adică în luna Adar, în a treisprezecea zi, când a sosit timpul aducerii la îndeplinire a poruncii regelui și a decretului lui; în ziua aceea, când nădăjduiau dușmanii Iudeilor să-i biruiască, s-a dovedit dimpotrivă că Iudeii și-au arătat puterea asupra dușmanilor lor;
2Atunci Iudeii s-au adunat în toate cetățile lor, prin toate țările lui Artaxerxe, ca să pună mâna pe cei ce le doreau răul și nimeni n-a putut sta împotriva feței lor, pentru că frica de Iudei apăsa asupra tuturor popoarelor.
3Toate căpeteniile țărilor, satrapii, guvernatorii și slujitorii regelui au sprijinit pe Iudei, de teama lui Mardoheu,
4Căci Mardoheu era mare în casa regelui și renumele lui se lățise în toate țările, deoarece omul acesta, Mardoheu, devenise tot mai puternic.
5Atunci au stârpit Iudeii pe toți dușmanii lor, ucigând cu sabia, omorând, pierzând și făcând cu dușmanii lor după voia lor.
6În cetatea Suza, au ucis Iudeii cinci sute de oameni.
7Între aceștia au ucis și pe Parșandata, pe Dalfon, pe Aspata,
8Pe Porata, pe Adalia, pe Aridata,
9Pe Parmașta, pe Arisai, pe Aridai și pe Iezata,
10Adică pe cei zece feciori ai lui Aman, fiul lui Hamadata, vrăjmașul Iudeilor; dar ei nu i-au prădat de averile lor.
11În acea zi s-a adus la cunoștință regelui numărul celor uciși în cetatea Suza.
12Atunci regele a zis către regina Estera: "În cetatea Suza, au ucis Iudeii cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Aman. Ce vor fi făcut ei în celelalte țări ale regelui? Care este dorința ta? Ea ți se va împlini. Și ce dorință mai ai? Că ea îți va fi împlinită".
13Estera a răspuns: "De binevoiește regele, să se îngăduie Iudeilor celor din Suza să facă același lucru și mâine, pe care l-au făcut astăzi, iar pe cei zece fii ai lui Aman să-i spânzure".
14Și a poruncit regele să se facă așa; s-a dat poruncă în Suza și pe cei zece fii ai lui Aman i-au spânzurat.
15Și s-au adunat Iudeii cei din Suza și în ziua a paisprezecea a lunii lui Adar și au omorât trei sute de oameni, dar la jaf nu și-au întins mâinile.
16Iar ceilalți Iudei care se aflau în țările regelui s-au adunat ca să-și apere viața lor și să fie netulburați de vrăjmașii lor. Aceștia au omorât din dușmanii lor șaptezeci și cinci de mii, iar la jaf nu și-au întins mâinile.
17Aceasta s-a petrecut în treisprezece ale lunii lui Adar. În ziua de paisprezece a aceleiași luni s-au liniștit și au făcut-o zi de ospăț și de veselie.
18Iudeii însă, care se aflau în Suza, s-au adunat în ziua de treisprezece și de paisprezece ale lunii lui Adar, iar în cincisprezece ale ei s-au liniștit și au făcut-o zi de ospăț și de veselie.
19De aceea Iudeii din provincie, care locuiesc în sate neîntărite, petrec ziua de paisprezece ale lunii Adar în veselie și ospețe, ca zi de sărbătoare, trimițându-și daruri unii altora; iar cei ce trăiesc în orașe petrec și ziua de cincisprezece ale lunii Adar în mare veselie, trimițând daruri vecinilor.
20După aceea Mardoheu a scris toate întâmplările acestea și a trimis scrisori tuturor Iudeilor care erau în țările regelui Artaxerxe, la cei de aproape și la cei de departe,
21Ca să sărbătorească acele zile bune în fiecare an, în ziua de paisprezece și de cincisprezece ale lunii Adar,
22Întrucât acestea sânt zilele în care Iudeii au fost lăsați în pace de vrăjmașii lor și întrucât aceasta este luna în care întristarea lor s-a prefăcut în bucurie și tânguirea în zi de sărbătoare. Să facă dar din ele zile de petrecere și de veselie, trimițându-și unii altora daruri și dând milostenie la săraci.
23Și au primit Iudeii cele ce le scrisese Mardoheu:
24Cum Aman, fiul lui Hamadata, din țara Agag, vrăjmașul tuturor Iudeilor, se gândise să-i ucidă și aruncase Pur, adică sori, pentru pierderea lor;
25Cum Estera a străbătut până la rege și cum regele a poruncit prin scrisoare nouă, ca uneltirea cea rea a lui Aman, pe care o plănuise el asupra Iudeilor, să se întoarcă asupra capului lui și să-l spânzure pe el și pe fiii lui.
26De aceea s-au și numit aceste zile Purim, de la numirea Pur. Deci, potrivit cu toate cuvintele scrisorii și cu toate cele ce ei văzuseră și cu cele ce se petrecuseră la ei,
27Iudeii au stabilit și au primit pentru ei și pentru urmașii lor și pentru cei ce li se vor alătura, ca să sărbătorească fără abatere aceste două zile în fiecare an după rânduială,
28Și ca zilele acestea ale Purimului să fie pomenite și prăznuite din neam în neam, în fiecare familie, la Iudei, în fiecare țară și în fiecare cetate.
29Regina Estera, fiica lui Abihail și Mardoheu Iudeul au scris a doua oară în chip stăruitor cele ce au făcut ei, ca să întărească scrisoarea despre Purim,
30Și au trimis scrisori tuturor Iudeilor din cele o sută douăzeci și șapte de țări ale regatului lui Artaxerxe cu cuvinte de pace și de credincioșie,
31Ca ei să păzească cu tărie aceste zile ale Purimului la vremea lor, precum le statorniciseră Mardoheu Iudeul și regina Estera, pentru ei și pentru urmașii lor cu post și tânguire.
32Și porunca Esterei întări așezarea sărbătorii Purimului scriind-o în carte.