1Grăit-a Domnul cu Moise și cu Aaron și le-a zis:
2"De se va ivi la vreun om pe pielea trupului lui vreo umflătură, sau bubă, sau bășică, sau de se va face pe pielea trupului o rană ca de lepră, să fie adus la Aaron preotul sau la un preot din fiii lui.
3Preotul va cerceta rana de pe pielea trupului lui și de va vedea că perii de pe rană s-au făcut albi și că rana s-a adâncit în pielea trupului, aceea este rană de lepră, iar preotul după ce l-a cercetat, îl va declara necurat.
4Iar dacă pata de pe piele, deși este albă, dar nu este și adâncită în pielea lui, și perii de pe ea nu s-au făcut albi, ci sunt negri, să închidă preotul pe cel cu rana șapte zile.
5În ziua a șaptea să vadă preotul rana: dacă rana a rămas ca înainte și nu s-a întins rana pe piele, preotul să-l închidă alte șapte zile.
6În ziua a șaptea îl va cerceta preotul din nou și dacă rana va fi slăbită și nu se va fi întins rana pe piele, preotul să-l declare curat. Aceasta este o bubă și cel ce o are să-și spele hainele sale și va fi curat.
7Iar dacă, după ce omul s-a arătat preotului, din nou buba a început a se întinde pe piele, să se arate iar preotului;
8Preotul, văzând că buba se întinde pe piele, îl va declara necurat, că aceasta este lepră.
9De se va ivi pe un om boala leprei, acela să fie adus la preot.
10Preotul va cerceta și, dacă umflătura de pe piele va fi albă și părul va fi schimbat în alb și dacă umflătura va fi carne vie,
11Aceea e lepră învechită pe pielea trupului; preotul il va declara necurat și nu-l va închide, că este necurat.
12Dacă însă lepra va înflori pe piele și dacă va acoperi lepra toată pielea bolnavului de la cap până la picioare, cât poate să vadă preotul cu ochii,
13Și dacă va vedea preotul că lepra a acoperit toată pielea trupului, atunci va declara pe bolnav curat, pentru că tot s-a schimbat în alb și deci este curat.
14Iar în ziua când se va ivi pe el carne vie, va fi necurat,
15Și preotul, văzând carnea vie, îl va declara necurat, căci carnea cea vie este necurată, este lepră.
16Iar dacă se va schimba carnea cea vie și se va face albă, să vină bolnavul la preot,
17Și preotul să-l cerceteze și dacă rana s-a schimbat în alb, atunci preotul să-l declare curat, că e curat.
18Dacă cineva a avut pe pielea trupului o bubă și s-a vindecat,
19Și pe locul bubei s-a ivit o umflătură albă sau o pată albă-roșiatică, să se arate preotului.
20Și preotul să-l cerceteze și de se va vedea că umflătura s-a adâncit în piele și părul de pe ea s-a schimbat în alb, preotul îl va declara necurat, că aceasta e lepră și s-a ivit în locul bubei.
21Dacă însă preotul va vedea că părul de pe umflătură nu este alb și ea nu este adâncită în pielea trupului și e negricioasă, atunci preotul va închide pe bolnav pentru șapte zile.
22Dacă rana va începe a se lăți tare pe piele, preotul îl va declara necurat, că este rană de lepră.
23Iar dacă pata va rămâne pe loc și nu se va lăți, atunci e o oprire în loc a bubei și preotul va declara pe bolnav curat.
24Dacă cineva va avea pe pielea trupului o arsură și pe locul tămăduit de arsură se va ivi o pată roșiatică-albicioasă,
25Și dacă preotul va vedea că părul de pe acea pată s-a schimbat în alb și că pata e adâncită sub piele, aceea este lepră și s-a ivit pe arsură; preotul va declara pe bolnav necurat, căci e boala leprei.
26Dacă însă preotul va vedea că părul de pe pată nu este alb și că ea nu este adâncită sub piele și că este negricioasă, preotul va închide pe acela pentru șapte zile;
27Și în ziua a șaptea preotul îl va cerceta iar și, dacă pata s-a lățit tare pe piele, preotul îl va declara necurat, că aceea este rană de lepră.
28Iar dacă pata stă pe loc și este negricioasă, aceea este obrinteala arsurii și preotul va declara pe om curat, că este obrinteală a arsurii.
29Dacă un bărbat sau o femeie va avea o pată pe cap sau pe bărbie,
30Și, cercetând-o preotul, se va vedea că ea este adâncită sub piele și că părul de pe ea este gălbui și subțire, preotul va declara pe unul ca acela necurat, că aceea este chelbe, lepră în cap, sau lepră în barbă.
31Dacă însă preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea că ea nu este adâncită sub piele și că părul de pe ea nu este gălbui, preotul va închide pe cel cu pata de chelbe șapte zile;
32în ziua a șaptea preotul va cerceta pata iar și, dacă chelbea nu s-a întins și n-are părul de pe ea gălbui și nici nu s-a adâncit chelbea sub piele,
33Atunci să radă pielea, dar locul cu chelbe să nu-l radă, și preotul să închidă pe cel cu pata a doua oară pentru șapte zile.
34În ziua a șaptea preotul va cerceta din nou chelbea și, dacă chelbea nu se va fi întins pe piele și nu se va fi adâncit în piele, preotul va declara pe acela curat și acela să-și spele hainele sale și va fi curat.
35Iar dacă, după această curățire a lui, chelbea va începe a se lăți foarte tare pe piele,
36Și dacă preotul va vedea că chelbea se lățește pe piele, atunci preotul să nu mai caute de e părul gălbui, că acela este necurat.
37Dacă însă chelbea stă pe loc și se ivește pe ea păr negru, atunci chelbea a trecut, omul e curat și preotul îl va declara curat.
38Dacă un bărbat sau o femeie va avea pe pielea trupului pete, pete albe,
39Și dacă preotul va vedea că pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete, aceea e pecingine care a înflorit pe piele și omul ce o are este curat.
40Dacă cuiva i-a căzut părul de pe cap, aceea e pleșuvie și omul este curat.
41Dacă cuiva i-a căzut părul din partea de dinainte a capului, aceea este jumătate de pleșuvie și omul e curat.
42Iar dacă pe pleșuvia din partea de dinainte sau de dinapoi va fi pată albă sau roșiatică, atunci pe pleșuvia lui a înflorit lepra.
43Preotul îl va cerceta și de va vedea că fața umflăturii de pe pleșuvia lui este albă sau roșiatică, semănând cu lepra, ce de obicei se ivește pe pielea trupului,
44Acela este om lepros și este necurat; preotul să-l declare necurat, că pe capul lui este boala leprei.
45Leprosul, cel ce are această boală, să fie cu hainele sfâșiate, cu capul descoperit, învelit până la buze, și să strige mereu: necurat! necurat!
46Tot timpul cât va avea pe el boala, să fie spurcat, că necurat este; și să trăiască singuratic și afară din tabără să fie locuința lui.
47Dacă boala leprei va fi pe haină, fie pe haină de lână, sau pe haină de în,
48Sau pe urzeală, sau pe bătătură de în sau de lână, sau pe piele sau pe vreun lucru de piele,
49Și dacă va fi pată verzuie sau roșiatică pe haină sau pe piele, pe bătătură sau pe urzeală, sau pe vreun lucru de piele, aceea este boala leprei, și el se va arăta preotului.
50Preotul va cerceta boala și va închide lucrul atins de boală pentru șapte zile;
51În ziua a șaptea va cerceta preotul lucrul atins de boală și dacă boala se va fi întins pe haină, sau pe urzeală, sau pe bătătură, sau pe piele, sau pe vreun lucru de piele, aceasta este lepră rozătoare, și e necurat;
52Și el să ardă haina aceea, sau urzeala, sau bătătura cea de lână sau de in, sau orice fel de lucru din piele, pe care va fi boala, că aceea este lepră rozătoare și să se ardă cu foc.
53Iar dacă preotul va vedea că boala nu s-a întins pe haină, sau pe urzeală, sau pe bătătură, sau pe orice fel de lucru din piele,
54Atunci preotul va porunci să se spele lucrul pe care s-a ivit boala și-l va închide a doua oară pentru șapte zile.
55Dacă, după spălarea lucrului atins, preotul va vedea că boala nu și-a schimbat starea sa, dar s-a întins, atunci este necurat și lucrul să-l arzi în foc, căci lepra a ros fața sau dosul.
56Dacă însă preotul va vedea că pata, după spălarea ei, s-a micșorat, atunci preotul s-o rupă de la haină, sau din piele, sau din urzeală, sau din bătătură.
57Iar dacă se va ivi iar pe haină, sau pe bătătură, sau pe urzeală, sau pe vreun lucru de piele, aceea este lepră înflorită și să se ardă cu foc lucrul pe care s-a ivit boala.
58Dacă însă haina, sau urzeala, sau bătătura, sau lucrul de piele îl vei spăla și se va duce pata de pe el, trebuie să se spele a doua oară și va fi curat.
59Aceasta este rânduiala pentru boala leprei, ce se va ivi pe haină de lână sau de în, sau pe urzeală, sau pe bătătură, sau pe vreun lucru de piele, și cum trebuie hotărât că acestea sunt curate sau necurate".