1Eu sunt omul care am văzut nenorocirea sub varga aprinderii Lui.
2El m-a purtat și m-a dus în întuneric și în beznă.
3Da, împotriva mea întoarce și iar întoarce în toată vremea mâna Sa.
4Mistuit-a trupul meu și pielea mea, zdrobit-a oasele mele;
5A ridicat zid împotriva mea și m-a înconjurat de venin și de zbucium,
6Mutându-mă în împărăția morii, ca pe morții cei din veac.
7M-a împrejmuit cu zid și n-am pe unde să ies, îngreuiat-a lanțurile mele;
8Chiar când strig și răcnesc, rugăciunea mea nu se aude;
9El a astupat cărările mele cu piatră și a întortochiat potecile mele.
10El a ajuns pentru mine ca un urs la pândă, ca un leu în ascunzătoare.
11Rătăcit-a căile mele, m-a sfâșiat și m-a pustiit;
12A încordat arcul Său și m-a așezat ca țintă săgeții Sale,
13Trimițând în rărunchii mei pe fiii tolbei Sale.
14Făcutu-m-am de râs față de poporul meu, cântecul lor de batjocură în fiecare zi.
15El m-a săturat de amărăciuni, adăpatu-m-a cu pelin.
16A zdrobit de piatră dinții mei și m-a afundat în cenușă.
17Tu ai răpit pacea sufletului meu, uitat-am fericirea
18ți am zis: "S-a dus puterea vieții mele și nădejdea mea în Domnul".
19Adu-ți aminte de nevoia și necazul meu, de pelin și otravă!
20Să-ți aduci aminte că împovărat este în mine sufletul meu.
21Aceasta voi pune-o la inimă, de aceea voi nădăjdui:
22Milele Domnului nu s-au sfârșit, milostivirile Lui nu încetează.
23În fiecare dimineață sunt altele, credincioșia Ta este mare!
24"Partea mea este Domnul, a zis sufletul meu, de aceea voi nădăjdui în El".
25Bun este Domnul cu cei ce se încred în El, pentru omul care Îl caută.
26Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.
27Bine este omului să poarte un jug din tinerețile lui.
28Să stea la o parte în tăcere, dacă Domnul îi dă poruncă!
29Să atingă pulberea cu buzele lui; poate mai este nădejde!
30Să dea obrazul lui spre lovire și să se sature de ocară!
31Căci Domnul nu aruncă pe oameni pentru totdeauna;
32Ci El pedepsește și are milă după mulțimea milelor Lui.
33Că nu de bună voie umilește și pedepsește pe fiii oamenilor.
34Când călcăm în picioare pe toți robii pământului,
35Când călcăm dreptatea omului înaintea feței Celui Preaînalt,
36Când nu dăm dreptate cuiva în pricina lui, oare Stăpânul a toate nu vede?
37Cine este Cel ce a grăit și s-a făcut, fără numai Domnul, Care a poruncit?
38Nu iese oare din gura Celui Preaînalt binele și răul?
39De ce suspină omul toată viața, fiecare pentru păcatul lui?
40Să cercetăm căile noastre, luând aminte și întorcându-ne la Domnul!
41Să ridicăm inimile și mâinile noastre la Domnul din cer!
42Noi am păcătuit și ne-am răzvrătit și Tu ne-ai iertat.
43Tu Te-ai învesmântat cu mânie și ne-ai urmărit; Tu ai ucis fără milă;
44Tu Te-ai ascuns în nori, ca să nu străbată rugăciunea la Tine;
45Tu ai făcut din mine o măturătură și un gunoi, în mijlocul popoarelor.
46Toți dușmanii noștri au deschis gura împotriva noastră;
47De spaimă și de groapă am avut parte, de pustiire și de ruină.
48Șuvoaie de apă lăcrimează ochiul meu, din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
49Ochiul meu varsă lacrimi fără încetare, căci nu este ușurare,
50Până să se uite în jos și să privească Domnul din ceruri.
51Ochiul meu mă doare din pricina fiicelor cetății mele.
52Ca pe o pasăre m-au vânat fără cuvânt vrăjmașii mei,
53Au vrut să nimicească în groapă viața mea, și au aruncat cu pietre în mine.
54Ape năvăleau peste capul meu și cugetam: "Sunt pierdut!"
55Chemat-am numele Tău, Doamne, din groapa cea mai dedesubt.
56Tu ai auzit glasul meu: "Nu astupa urechea la suspinul și strigătul meu".
57Tu erai aproape în ziua când Te-am strigat și ai zis: "Nu-ți fie frică!"
58O, Doamne, Tu ai judecat pricina mea, Tu ai izbăvit viața mea!
59Văzut-ai, Doamne, apăsarea mea, ajută-mi și-mi fă dreptate!
60Tu ai văzut toată răzbunarea lor, toate uneltirile lor împotriva mea;
61O, Doamne, Tu ai auzit ocările lor, toate chibzuielile lor împotriva mea,
62Graiurile potrivnicilor mei și gândul lor ascuns împotriva mea.
63Privește: de stau sau de se scoală, eu sunt de râsul lor!
64Răsplătește-le, Doamne, după faptele mâinilor lor,
65Dă-le învârtoșare inimii, blestemul Tău să fie pentru ei!
66Urmărește-i cu mânie și nimicește-i sub cerurile Tale, Doamne!