1Ce vom zice deci? Rămâne-vom, oare, în păcat, ca să se înmulțească harul?
2Nicidecum! Noi care am murit păcatului, cum vom mai trăi în păcat?
3Au nu știți că toți câți în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat?
4Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții;
5Căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și ai învierii Lui,
6Cunoscând aceasta, că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, ca să se nimicească trupul păcatului, pentru a nu mai fi robi ai păcatului.
7Căci Cel care a murit a fost curățit de păcat.
8Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și viețui împreună cu El,
9Știind că Hristos, înviat din morți, nu mai moare. Moarta nu mai are stăpânire asupra Lui.
10Căci ce a murit, a murit păcatului o dată pentru totdeauna, iar ce trăiește, trăiește lui Dumnezeu.
11Așa și voi, socotiți-vă că sunteți morți păcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Iisus, Domnul nostru.
12Deci să nu împărățească păcatul în trupul vostru cel muritor, ca să vă supuneți poftelor lui;
13Nici să nu puneți mădularele voastre ca arme ale nedreptății în slujba păcatului, ci, înfățișați-vă pe voi lui Dumnezeu, ca vii, sculați din morți, și mădularele voastre ca arme ale dreptății lui Dumnezeu.
14Căci păcatul nu va avea stăpânire asupra voastră, fiindcă nu sunteți sub lege, ci sub har.
15Oare, atunci să păcătuim fiindcă nu suntem sub lege, ci sub har? Nicidecum!
16Au nu știți că celui ce vă dați spre ascultare robi, sunteți robi aceluia căruia vă supuneți: fie ai păcatului spre moarte, fie ai ascultării spre dreptate?
17Mulțumim însă lui Dumnezeu, că (deși) erați robi ai păcatului, v-ați supus din toată inima dreptarului învățăturii căreia ați fost încredințați,
18Și izbăvindu-vă de păcat, v-ați făcut robi ai dreptății.
19Omenește vorbesc, pentru slăbiciunea trupului vostru. - Căci precum ați făcut mădularele voastre roabe necurăției și fărădelegii, spre fărădelege, tot așa faceți acum mădularele voastre roabe dreptății, spre sfințire.
20Căci atunci, când erați robi ai păcatului, erați liberi față de dreptate.
21Deci ce roadă aveați atunci? Roade de care acum vă e rușine; pentru că sfârșitul acelora este moartea.
22Dar acum, izbăviți fiind de păcat și robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveți roada voastră spre sfințire, iar sfârșitul, viață veșnică.
23Pentru că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viața veșnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru.