1Noaptea-n pat l-am căutat pe dragul sufletului meu, l-am căutat, dar, iată, nu l-am mai aflat.
2Scula-mă-voi, mi-am zis, și-n târg voi alerga, pe ulițe, prin piețe, amănunțit voi căuta pe dragul sufletului meu. L-am căutat, nu l-am mai aflat.
3Întâlnitu-m-am cu paznicii, cei ce târgul străjuiesc; "N-ați văzut, zic eu, pe dragul sufletului meu?"
4Dar abia m-am despărțit de ei și iată, eu l-am găsit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci și nu l-am mai lăsat, până nu l-am dus la mama mea, până nu l-am dus în casa ei.
5Vă jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din câmp, nu treziți pe draga mea, până nu-i va fi ei voia!
6Cine este aceea care se ridică din pustiu, ca un stâlp de fum, par-c-ar arde smirnă și tămâie, par-c-ar arde miresme iscusit gătite?
7Iat-o, este ea, lectica lui Solomon, înconjurată de șaizeci de voinici, viteji falnici din Israel.
8Toți sunt înarmați, la război deprinși. Fiecare poartă sabie la șold, pentru orice întâmplare și frică de noapte.
9Regele Solomon și-a făcut tron de nuntă din lemn de cedru din Liban.
10Stâlpii lui sunt de argint, pereții de aur curat, patul e de purpură, iar acoperișul este de scumpe alesături; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim.
11Ieșiți, fetele Sionului, priviți pe Solomon încoronat, cum a lui maică l-a încununat, în ziua sărbătoririi nunții lui, în ziua bucuriei inimii lui!