1Apoi Domnul S-a arătat iarăși lui Avraam la stejarul Mamvri, într-o zi pe la amiază, când ședea el în ușa cortului său.
2Atunci ridicându-și ochii săi, a privit și iată trei Oameni stăteau înaintea lui; și cum l-a văzut, a alergat din pragul cortului său în întâmpinarea Lor și s-a închinat până la pământ.
3Apoi a zis: "Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu ocoli pe robul Tău!
4Se va aduce apă să Vă spălați picioarele și să Vă odihniți sub acest copac.
5Și voi aduce pâine și veți mânca, apoi Vă veți duce în drumul Vostru, întrucât treceți pe la robul Vostru!" Zis-au Aceia: "Fă, precum ai zis!"
6După aceea a alergat Avraam în cort la Sarra și i-a zis: "Frământă degrabă trei măsuri de făină bună și fă azime!"
7Apoi Avraam a dat fuga la cireadă, a luat un vițel tânăr și gras și l-a dat slugii, care l-a gătit degrabă.
8Și a luat Avraam unt, lapte și vițelul cel gătit și le-a pus înaintea Lor și pe când Ei mâncau a stat și el alături de Ei sub copac.
9Și l-au întrebat Oamenii aceia: -Unde este Sarra, femeia ta?" Iar el, răspunzând, a zis: "Iată, în cort!"
10Zis-a Unul: "Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine și Sarra, femeia ta, va avea un fiu". Iar Sarra a auzit din ușa cortului, de la spatele lui.
11Avraam și Sarra însă erau bătrâni, înaintați în vârstă, și Sarra nu mai era în stare să zămislească.
12Și a râs Sarra în sine și și-a zis: "Să mai am eu oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit și când e bătrân și stăpânul meu?"
13Atunci a zis Domnul către Avraam: "Pentru ce a râs Sarra în sine și a zis: "Oare cu adevărat voi naște, bătrână cum sunt?"
14Este oare ceva cu neputință la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine și Sarra va avea un fiu!"
15Iar Sarra a tăgăduit, zicând: "N-am râs", căci se înspăimântase. Acela însă i-a zis: "Ba, ai râs!"
16Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo și S-au îndreptat spre Sodoma și Gomora și s-a dus și Avraam cu Ei, ca să-I petreacă.
17Domnul însă a zis: "Tăinui-voi Eu oare de Avraam, sluga Mea, ceea ce voiesc să fac?
18Din Avraam cu adevărat se va ridica un popor mare și tare și printr-însul se vor binecuvânta toate neamurile pământului,
19Că l-am ales, ca să învețe pe fiii și casa sa după sine să umble în calea Domnului și să facă judecată și dreptate; pentru ca să aducă Domnul asupra lui Avraam toate câte i-a făgăduit".
20Zis-a deci Domnul: "Strigarea Sodomei și a Gomorei e mare și păcatul lor cumplit de greu.
21Pogorî-Mă-voi deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat așa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor, iar de nu, să știu".
22De acolo doi din Oamenii aceia, plecând, S-au îndreptat spre Sodoma, în vreme ce Avraam stătea încă înaintea Domnului.
23Și apropiindu-se Avraam, a zis: "Pierde-vei, oare, pe cel drept ca și pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui nelegiuit?
24Poate în cetatea aceea să fie cincizeci de drepți: pierde-i-vei, oare, și nu vei cruța tot locul acela pentru cei cincizeci de drepți, de se vor afla în cetate?
25Nu se poate ca Tu să faci una ca asta și să pierzi pe cel drept ca și pe cel fără de lege și să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui necredincios! Departe de Tine una ca asta! Judecătorul a tot pământul va face, oare, nedreptate?"
26Zis-a Domnul: "De se vor găsi în cetatea Sodomei cincizeci de drepți, voi cruța pentru ei toată cetatea și tot locul acela".
27Și răspunzând Avraam, a zis: "Iată, cutez să vorbesc Stăpânului meu, eu, care sunt pulbere și cenușă!
28Poate că lipsesc cinci din cincizeci de drepți; poate să fie numai patruzeci și cinci; pentru lipsa a cinci pierde-vei, oare, toată cetatea?" Zis-a Domnul: "Nu o voi pierde de voi găsi acolo patruzeci și cinci de drepți".
29Și a adăugat Avraam să grăiască Domnului și a zis: "Dar de se vor găsi acolo numai patruzeci de drepți?" Și Domnul a zis: "Nu o voi pierde pentru cei patruzeci!"
30Și a zis iarăși Avraam: "Să nu Se mânie Stăpânul meu de voi mai grăi: Dar de se vor găsi acolo numai treizeci de drepți?" Zis-a Domnul: "Nu o voi pierde de voi găsi acolo treizeci".
31Și a zis Avraam: "Iată, mai cutez să vorbesc Stăpânului meu! Poate că se vor găsi acolo numai douăzeci de drepți". Răspuns-a Domnul: "Nu o voi pierde pentru cei douăzeci".
32Și a mai zis Avraam: "Să nu se mânie Stăpânul meu de voi mai grăi încă o dată: Dar de se vor găsi acolo numai zece drepți?" Iar Domnul i-a zis: "Pentru cei zece nu o voi pierde".
33Și terminând Domnul de a mai grăi cu Avraam; S-a dus, iar Avraam s-a întors la locul său.