1Într-o zi, Dina, fata Liei, pe care aceasta o născuse lui Iacov, a ieșit să vadă fetele țării aceleia.
2Și văzând-o Sichem, feciorul lui Hemor Heveul, stăpânitorul pământului aceluia, a luat-o și, culcându-se cu ea, a necinstit-o.
3Apoi s-a lipit sufletul lui de Dina, fata lui Iacov, și i-a căzut dragă fata și a vorbit pe placul fetei.
4Și a zis Sichem către tatăl său Hemor: "Ia-mi pe fata aceasta de femeie!"
5Deși Iacov a auzit că fiul lui Hemor a necinstit pe Dina, fata sa, dar, fiindcă feciorii lui erau cu vitele la câmp, a tăcut până s-au întors ei.
6Iar Hemor, tatăl lui Sichem, a ieșit la Iacov, ca să vorbească cu el.
7Feciorii lui Iacov însă, venind de la câmp și aflând despre aceasta, se amărâră și se mâniară foarte tare, pentru că Sichem săvârșise o faptă de ocară în Israel, culcându-se cu fata lui Iacov, ceea ce nu trebuia să se întâmple.
8Și grăind cu ei, Hemor a zis: "Sichem, feciorul mea, s-a lipit cu sufletul de fata voastră; dați-o dar lui de femeie și vă încuscriți cu noi:
9Măritați-vă fetele voastre cu noi și fetele noastre luați-le pentru feciorii voștri;
10Ședeți la un loc cu noi: acest pământ larg vă e la îndemână, ca să vă așezați într-însul, să faceți negoț și să vă agonisiți din el moșie".
11Iar Sichem a zis către tatăl fetei și către frații ei: "Orice veți zice, voi da, numai să aflu bunăvoință la voi.
12Cereți de la mine un mare preț de cumpărare și darurile cele mai mari și vă voi da cât veți zice, numai dați-mi fata mie de femeie!"
13Feciorii lui Iacov însă au răspuns cu vicleșug lui Sichem și lui Hemor, tatăl lui; și le-au răspuns așa, pentru că acela necinstise pe Dina, sora lor.
14Și au zis către dânșii Simeon și Levi, frații Dinei și feciorii Liei: "Nu putem să facem aceasta: să dăm pe sora noastră după un om netăiat împrejur, că aceasta ar fi o rușine pentru noi.
15Numai așa ne învoim cu voi și ne așezăm la voi, dacă veți face și voi ca noi, tăindu-vă împrejur toți cei de parte bărbătească.
16Atunci vom da după voi fetele noastre, iar noi vom lua fetele voastre și vom locui la un loc cu voi și vom alcătui un popor.
17Iar de nu vreți să ne ascultați, ca să vă tăiați împrejur, noi vom lua înapoi fata și ne vom duce".
18Vorbele acestea au plăcut lui Hemor și lui Sichem, feciorul lui Hemor.
19De aceea, n-a zăbovit tânărul să facă aceasta, căci era îndrăgostit de fata lui Iacov și era și cel mai cu trecere în casa tatălui său.
20Și au venit Hemor și Sichem, feciorul lui, la poarta cetății lor, și au început a grăi locuitorilor cetății, zicând:
21"Oamenii aceștia sunt pașnici; să se așeze dar în țara noastră și să facă negoț în ea. Iată că loc este din destul și într-o parte și într-alta; fetele lor să ni le luăm de femei și fetele noastre să le dăm după ei.
22Dar oamenii aceștia numai așa se învoiesc să trăiască cu noi și să fie un popor cu noi, dacă și la noi se vor tăia împrejur toți cei de parte bărbătească, cum sunt ei tăiați împrejur.
23Turmele lor, vitele lor și toate averile lor nu sunt, oare, ale noastre? Să le plinim voia lor, iar ei să se așeze printre noi!"
24Și au ascultat pe Hemor și pe Sichem, feciorul lui, toți cei ce ieșeau pe poarta cetății lor și au fost tăiați împrejur toți cei de parte bărbătească, câți ieșeau pe poarta cetății lor.
25Iar a treia zi, când erau ei încă în dureri, cei doi fiii ai lui Iacov, Simeon și Levi, frații Dinei, și-au luat fiecare sabia și au intrat fără teamă în cetate și au ucis pe toți cei de parte bărbătească.
26Au trecut prin ascuțișul sabiei și pe Hemor și pe fiul său Sichem și au luat pe Dina din casa lui Sichem și au plecat.
27Apoi fiii lui Iacov se năpustiră asupra celor morți și jefuiră cetatea în care fusese necinstită Dina, sora lor.
28Au luat toate oile lor, toți boii lor, toți asinii lor, tot ce era în cetate și tot ce era pe câmp;
29Toate bogățiile lor, toți copiii și femeile le-au dus în robie; și au jefuit tot ce era în cetate și tot ce era prin case.
30Atunci Iacov a zis către Simeon și către Levi: "Mare tulburare mi-ați adus, făcându-mă urât înaintea tuturor locuitorilor țării acesteia, înaintea Canaaneilor și a Ferezeilor. Eu am oameni puțini la număr; se vor ridica asupra mea și mă vor ucide și voi pieri și eu și casa mea".
31Iar ei au zis: "Dar se putea, oare, ca ei să se poarte cu sora noastră ca și cu o femeie pierdută?"