1Atunci a vorbit Iisus mulțimilor și ucenicilor Săi,
2Zicând: Cărturarii și fariseii au șezut în scaunul lui Moise;
3Deci toate câte vă vor zice vouă, faceți-le și păziți-le; dar după faptele lor nu faceți, că ei zic, dar nu fac.
4Că leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat și le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le miște.
5Toate faptele lor le fac ca să fie priviți de oameni; căci își lățesc filacteriile și își măresc ciucurii de pe poale.
6Și le place să stea în capul mesei la ospețe și în băncile dintâi, în sinagogi,
7Și să li se plece lumea în piețe și să fie numiți de oameni: Rabi.
8Voi însă să nu vă numiți rabi, că unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar voi toți sunteți frați.
9Și tată al vostru să nu numiți pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.
10Nici învățători să nu vă numiți, că Învățătorul vostru este unul: Hristos.
11Și care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru.
12Cine se va înălța pe sine se va smeri, și cine se va smeri pe sine se va înălța.
13Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că închideți împărăția cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați.
14Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că mâncați casele văduvelor și cu fățărnicie vă rugați îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veți lua.
15Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un ucenic, și dacă l-ați făcut, îl faceți fiu al gheenei și îndoit decât voi.
16Vai vouă, călăuze oarbe, care ziceți: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat.
17Nebuni și orbi! Ce este mai mare, aurul sau templul care sfințește aurul?
18Ziceți iar: Cel ce se va jura pe altar cu nimic nu este legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat.
19Nebuni și orbi! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfințește darul?
20Deci, cel ce se jură pe altar se jură pe el și pe toate câte sunt deasupra lui.
21Deci cel ce se jură pe templu se jură pe el și pe Cel care locuiește în el.
22Cel ce se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el.
23Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și pe acelea să nu le lăsați
24Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila!
25Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire și de lăcomie.
26Fariseule orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca să fie curată și cea din afară.
27Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că semănați cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morți și de toată necurăția.
28Așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, înăuntru însă sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege.
29Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că zidiți mormintele proorocilor și împodobiți pe ale drepților,
30Și ziceți: De am fi fost noi în zilele părinților noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui proorocilor.
31Astfel, dar, mărturisiți voi înșivă că sunteți fii ai celor ce au ucis pe prooroci.
32Dar voi întreceți măsura părinților voștri!
33Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei?
34De aceea, iată Eu trimit la voi prooroci și înțelepți și cărturari; dintre ei veți ucide și veți răstigni; dintre ei veți biciui în sinagogi și-i veți urmări din cetate în cetate,
35Ca să cadă asupra voastră tot sângele drepților răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-ați ucis între templu și altar.
36Adevărat grăiesc vouă, vor veni acestea toate asupra acestui neam.
37Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și cu pietre ucizi pe cei trimiși la tine; de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu ați voit.
38Iată, casa voastră vi se lasă pustie;
39Căci vă zic vouă: De acum nu Mă veți mai vedea, până când nu veți zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.