1Intrând în corabie, Iisus a trecut și a venit în cetatea Sa.
2Și iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Și Iisus, văzând credința lor, a zis slăbănogului: Îndrăznește, fiule! Iertate sunt păcatele tale!
3Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta hulește.
4Și Iisus, știind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetați rele în inimile voastre?
5Căci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală-te și umblă?
6Dar ca să știți că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ți patul și mergi la casa ta.
7Și, sculându-se, s-a dus la casa sa.
8Iar mulțimile văzând acestea, s-au înspăimântat și au slăvit pe Dumnezeu, Cel care dă oamenilor asemenea putere.
9Și plecând Iisus de acolo, a văzut un om care ședea la vamă, cu numele Matei, și i-a zis acestuia: Vino după Mine. Și sculându-se, a mers după El.
10Și pe când ședea El la masă, în casă, iată mulți vameși și păcătoși au venit și au șezut la masă împreună cu Iisus și cu ucenicii Lui.
11Și văzând fariseii, au zis ucenicilor: Pentru ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?
12Și auzind El, a zis: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.
13Dar mergând, învățați ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși la pocăință.
14Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi și fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc?
15Și Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunții să fie triști câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti.
16Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină și se face o ruptură și mai rea.
17Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; alminterea burdufurile crapă: vinul se varsă și burdufurile se strică; ci pun vin nou în burdufuri noi și amândouă se păstrează împreună.
18Pe când le spunea acestea, iată un dregător, venind, I s-a închinat, zicând: Fiica mea a murit de curând dar, venind, pune mâna Ta peste ea și va fi vie.
19Atunci Iisus, sculându-Se, a mers după el împreună cu ucenicii.
20Și iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui.
21Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina Lui și mă voi face sănătoasă;
22Iar Iisus, întorcându-Se și văzând-o, i-a zis: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a mântuit. Și s-a tămăduit femeia din ceasul acela.
23Iisus, venind la casa dregătorului și văzând pe cântăreții din flaut și mulțimea tulburată, a zis:
24Depărtați-vă, căci copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de El.
25Iar după ce mulțimea a fost scoasă afară, intrând, a luat-o de mână, și copila s-a sculat.
26Și a ieșit vestea aceasta în tot ținutul acela.
27Plecând Iisus de acolo, doi orbi se țineau după El strigând și zicând: Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David.
28După ce a intrat în casă, au venit la El orbii și Iisus i-a întrebat: Credeți că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne!
29Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credința voastră, fie vouă!
30Și s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe.
31Iar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela.
32Și plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon.
33Și fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau zicând: Niciodată nu s-a arătat așa în Israel.
34Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni.
35Și Iisus străbătea toate cetățile și satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăției și vindecând toată boala și toată neputința în popor.
36Și văzând mulțimile, I s-a făcut milă de ele că erau necăjite și rătăcite ca niște oi care n-au păstor.
37Atunci a zis ucenicilor Lui: Secerișul e mult, dar lucrătorii sunt puțini.
38Rugați, deci, pe Domnul secerișului, ca să scoată lurcători la secerișul Său.