1Fiul meu, nu uita învățătura mea și inima ta să păzească sfaturile mele,
2Căci lungime de zile și ani de viață și propășire îi se vor adăuga.
3Mila și adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale;
4Atunci vei afla har și bunăvoință înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.
5Pune-ți nădejdea în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe priceperea ta.
6Pe toate căile tale gândeste la Dânsul și El îți va netezi toate cărările tale.
7Nu fii înțelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu și fugi de rău;
8Aceasta va fi sănătate pentru trupul tău și o înviorare pentru oasele tale.
9Cinstește pe Domnul din averea ta și din pârga tuturor roadelor tale.
10Atunci jitnițele tale se vor umple de grâu și mustul va da afară din teascurile tale.
11Fiul meu, nu disprețui certarea Domnului și nu simți scârbă pentru mustrările Lui,
12Căci Domnul ceartă pe cel pe care-l iubește și ca un părinte pedepsește pe feciorul care îi este drag.
13Fericit este omul care a aflat înțelepciunea și bărbatul care a dobândit pricepere,
14Căci dobândirea ei este mai scumpă decât argintul și prețul ei mai mare decât al celui mai curat aur.
15Ea este mai prețioasă decât pietrele scumpe; nici un rău nu i se poate împotrivi și e bine-cunoscută tuturor celor ce se apropie de ea; nimic din cele dorite de tine nu se aseamănă cu ea.
16Viață lungă este în dreapta ei, iar în stânga ei, bogăție și slavă; din gura ei iese dreptatea; legea și mila pe limbă le poartă.
17Căile ei sunt plăcute și toate cărările ei sunt căile păcii.
18Pom al vierii este ea pentru cei ce o stăpânesc, iar cei care se sprijină pe ea sunt fericiți.
19Prin înțelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înțelegere a întărit cerurile.
20Prin știința Sa a deschis adâncurile și norii picură rouă.
21Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înțelepciunea și buna chibzuială,
22Căci ele sunt viața sufletului tău și podoabă pentru gâtul tău.
23Atunci tu vei merge fără teamă pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24De te culci, nu-ți va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce.
25Să nu te temi de frica fără veste și nici de vreo năvală a celor păcătoși,
26Că Domnul este nădejdea ta și va feri piciorul tău de cursă.
27Nu zăbovi a face bine celui ce are nevoie, când ai putința să-i ajuți.
28Nu spune aproapelui tău: "Du-te și vino, mâine îți voi da!", când poți să-i dai acum.
29Nu pune la cale răul împotriva aproapelui tău, când el locuiește fără grijă lângă tine.
30Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ți-a făcut nici un rău.
31Nu râvni să fii ca omul silnic și nu alege nici una din căile lui;
32Căci omul cu gând rău este urât de Domnul, iar de cei drepți El este mai aproape.
33Domnul blesteamă casa celui fără de lege și binecuvântează adăposturile celor drepți.
34De cei batjocoritori El râde, iar celor smeriți le dă har.
35Cei înțelepți vor moșteni mărirea, iar cei nebuni vor avea parte de ocară.