1La ieșirea lui Israel din Egipt, a casei lui Iacob dintr-un popor barbar,
2Ajuns-a Iuda sfințirea Lui, Israel stăpânirea Lui.
3Marea a văzut și a fugit, Iordanul s-a întors înapoi.
4Munții au săltat ca berbecii și dealurile ca mieii oilor.
5Ce-ți este ție, mare, că ai fugit? Și ție Iordane, că te-ai întors înapoi?
6Munților, că ați săltat ca berbecii și dealurilor, ca mieii oilor?
7De fața Domnului s-a cutremurat pământul, de fața Dumnezeului lui Iacob,
8Care a prefăcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare de apă.
9Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta și pentru adevărul Tău,
10Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?"
11Dar Dumnezeul nostru e în cer; în cer și pe pământ toate câte a voit a făcut.
12Idolii neamurilor sunt argint și aur, lucruri de mâini omenești:
13Gură au și nu vor grăi; ochi au și nu vor vedea;
14Urechi au și nu vor auzi; nări au și nu vor mirosi;
15Mâini au și nu vor pipăi; picioare au și nu vor umbla, nu vor glăsui cu gâtlejul lor.
16Asemenea lor să fie cei ce-i fac pe ei și toți cei ce se încred în ei.
17Casa lui Israel a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
18Casa lui Aaron a nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
19Cei ce se tem de Domnul au nădăjduit în Domnul; ajutorul lor și apărătorul lor este.
20Domnul și-a adus aminte de noi și ne-a binecuvântat pe noi; a binecuvântat casa lui Israel, a binecuvântat casa lui Aaron,
21A binecuvântat pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici împreună cu cei mari.
22Sporească-vă Domnul pe voi, pe voi și pe copiii voștri!
23Binecuvântați să fiți de Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul.
24Cerul cerului este al Domnului, iar pământul l-a dat fiilor oamenilor.
25Nu morții Te vor lăuda pe Tine, Doamne, nici toți cei ce se coboară în iad,
26Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum și până în veac.