1Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat și noaptea înaintea Ta.
2Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea, Doamne,
3Că s-a umplut de rele sufletul meu și viața mea de iad s-a apropiat.
4Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morii slobod.
5Ca niște oameni răniți ce dorm în mormânt, de care nu ți-ai mai adus aminte și care au fost lepădați de la mina Ta.
6Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate și în umbra morții.
7Asupra mea s-a întărâtat mânia Ta și toate valurile Tale le-ai adus spre mine.
8Depărtat-ai pe cunoscuții mei de la mine, ajuns-am urâciune lor.
9Închis am fost și n-am putut ieși. Ochii mei au slăbit de suferință.
10Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, întins-am către Tine mâinile mele.
11Oare, morților vei face minuni? Sau cei morii se vor scula și Te vor lăuda pe Tine?
12Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta și adevărul Tău în locul pierzării?
13Oare, se vor cunoaște întru întuneric minunile Tale și dreptatea Ta în pământ uitat?
14Iar eu către Tine, Doamne, am strigat și dimineața rugăciunea mea Te va întâmpina.
15Pentru ce Doamne, lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la mine?
16Sărac sunt eu și în osteneli din tinerețile mele, înălțat am fost, dar m-am smerit și m-am mâhnit.
17Peste mine au trecut mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat.
18Înconjuratu-m-au ca apa toată ziua și m-au cuprins deodată.
19Depărtat-ai de la mine pe prieten și pe vecin, iar pe cunoscuții mei de ticăloșia mea.