1Bucurați-vă, drepților; celor drepți li se cuvine laudă.
2Lăudați pe Domnul în alăută, în psaltire cu zece strune cântați-I Lui.
3Cântați-I Lui cântare nouă, cântați-I frumos, cu strigăt de bucurie.
4Că drept este cuvântul Domnului și toate lucrurile Lui întru credință.
5Iubește milostenia și judecata, Domnul; de mila Domnului plin este pământul.
6Cu cuvântul Domnului cerurile s-au întărit și cu duhul gurii Lui toată puterea lor.
7Adunat-a ca într-un burduf apele mării, pus-a în vistierii adâncurile.
8Să se teamă de Domnul tot pământul și de El să se cutremure toii locuitorii lumii.
9Că El a zis și s-au făcut, El a poruncit și s-au zidit.
10Domnul risipește sfaturile neamurilor, leapădă gândurile popoarelor și defaimă sfaturile căpeteniilor.
11Iar sfatul Domnului rămâne în veac, gândurile inimii Lui, din neam în neam.
12Fericit este neamul căruia Domnul este Dumnezeul lui, poporul pe care l-a ales de moștenire Lui.
13Din cer a privit Domnul, văzut-a pe toți fiii oamenilor.
14Din locașul Său, cel gata, privit-a spre toți cei ce locuiesc pământul.
15Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor.
16Nu se mântuiește împăratul cu oștire multă și uriașul nu se va mântui cu mulțimea tăriei lui.
17Mincinos este calul spre scăpare și cu mulțimea puterii lui nu te va izbăvi.
18Iată ochii Domnului spre cei ce se tem de Dânsul, spre cei ce nădăjduiesc în mila Lui. Ca să izbăvească de moarte sufletele lor și să-i hrănească pe ei în foamete.
19Și sufletul nostru așteaptă pe Domnul, că ajutorul și apărătorul nostru este.
20Că în El se va veseli inima noastră și în numele cel sfânt al Lui am nădăjduit.
21Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit și noi întru Tine.