1Cât de iubite sunt locașurile Tale, Doamne al puterilor!
2Dorește și se sfârșește sufletul meu după curțile Domnului; inima mea și trupul meu s-au bucurat de Dumnezeul cel viu.
3Că pasărea și-a aflat casă și turtureaua cuib, unde-și va pune puii săi:
4Altarele Tale, Doamne al puterilor, Împăratul meu și Dumnezeul meu.
5Fericiți sunt cei ce locuiesc în casa Ta; în vecii vecilor Te vor lăuda.
6Fericit este bărbatul al cărui ajutor este de la Tine, Doamne; suișuri în inima sa a pus,
7În valea plângerii, în locul care i-a fost pus. Că binecuvântare va da Cel ce pune lege,
8Merge-vor din putere în putere, arăta-Se-va Dumnezeul dumnezeilor în Sion.
9Doamne, Dumnezeul puterilor, auzi rugăciunea mea! Ascultă, Dumnezeul lui Iacob!
10Apărătorul nostru, vezi Dumnezeule și caută spre fața unsului Tău!
11Că mai bună este o zi în curțile Tale decât mii. Ales-am a fi lepădat în casa lui Dumnezeu, mai bine, decât a locui în locașurile păcătoșilor.
12Că mila și adevărul iubește Domnul; Dumnezeu har și slavă va da. Dumnezeu nu va lipsi de bunătăți pe cei ce umblă întru nerăutate.
13Doamne al puterilor, fericit este omul cel ce nădăjduiește întru Tine.